10 ani - Loyal

Pentru o imagine marita, dati click pe ea.

"Loyal"

I could never earn Your heart
I could never reach that far
But You have pulled me close
You've never let me go
I'm safe forever in Your arms
Your promises I can not break
And I know You will never change

Your love is, Your love is
Your love is loyal
Your love is, Your love is
Your love is loyal
More faithful than the rising sun
This grace for me I can't outrun
Your love is, Your love is
Your love is loyal

You are always there for me
You listen every time I speak
You look into my eyes
You see the things I hide
And say that You will never leave
Your promises I can not break
And I know You will never change

Your love is, Your love is
Your love is loyal
Your love is, Your love is
Your love is loyal
More faithful than the rising sun
This grace for me I can't outrun
Your love is, Your love is
Your love is loyal

When my world shakes
Your love remains unshaken
So constant, so perfect, unwavering
When my world falls
Your love remains unfailing
So constant, so perfect, unwavering
So constant, so perfect, unwavering

Your love is, Your love is
Your love is loyal
Your love is, Your love is
Your love is loyal
Your love is, Your love is
Your love is loyal
More faithful than the rising sun
This grace for me I can't outrun
Your love is, Your love is
Your love is loyal

Loyal

Ganduri ascunse ale inimii

          Crescand cu Biblia in mana, am citit, nu de putine ori, cartea Iov. Aceasta carte m-a atras mereu, intrucat Iov mi-a castigat admiratia cu indelunga rabdare de care a dat dovada in mijlocul cosmarului oricarui om, acela de a pierde tot, familie, sanatate si bani, in mai putin de o zi. Am dorit sa invat de la el cum sa reactionez potrivit in suferinta. Si totusi, in cartea Iov, descoperim mult mai multe lectii pretioase. Biblia, Cuvantul lui Dumnezeu, este cartea pe care o putem citi de mii de ori si tot va avea ceva nou sa ne transmita.
          Astazi am reinceput studiul cartii Iov. In timp ce citeam din primul capitol, Dumnezeu mi-a vorbit, mi-a spus ceva nou, ceva ce eu nu observasem pana acum. Cartea Iov nu ne vorbeste doar despre suferinta, despre cauzele ei sau despre modul in care sa reactionam in mijlocul ei. Cartea Iov ne vorbeste si despre inchinare, despre motivele pentru care noi ne inchinam lui Dumnezeu.
          Dumnezeu S-a laudat cu Iov, cu faptul ca Iov era un om evlavios, un om care Il iubea pe El si se inchina Lui in mod autentic. Cum Satan nu putea nega ceea ce Dumnezeu spunea referitor la Iov, a intrebat de ce era Iov evlavios. Satan a sugerat ca Iov nu Il slujea pe Dumnezeu din dragoste, ci pentru ca l-a binecuvantat. Satan a sugerat ca Iov si-ar pierde respectul si devotamentul pentru Dumnezeu, daca nu s-ar bucura de binecuvantarile Lui. "L-ar sluji vreun om pe Dumnezeu daca nu ar castiga ceva in urma inchinarii? Cu alte cuvinte, Satan a sugerat ca Iov se inchina lui Dumnezeu din egoism." (John F. Walvoord)
          Am inteles ca Dumnezeu ma intreaba: "Cat de mult imi slujesti tu din dragoste si cat de mult din dorinta, ascunsa, de a capata ceva anume in urma slujirii?" Il slujesc pe Dumnezeu din iubire autentica? Daca Si-ar intinde mana si s-ar atinge de ceea ce pretuiesc eu, L-as mai iubi? M-as mai inchina Lui? L-as mai asculta? Daca nu mi-ar implini o dorinta adanca a sufletului meu, as inceta sa-L mai respect? M-as departa de Dumnezeu daca mi-ar refuza anumite binecuvantari? Il iubesc pe Dumnezeu pentru El sau pentru darurile Lui? Si-atunci am inteles, am inteles ca am lucrat ca un om nebun. Am inteles ca de multe ori m-am inchinat lui Dumnezeu in urma binecuvantarii si nu inaintea ei. Am inteles ca, in adancul sufletului meu, am gandit ca daca Il slujesc pe Dumnezeu, este cumva ,,dator" sa ma binecuvanteze intr-un anume fel. De cand imi este Dumnezeu dator mie, noua, cu ceva? Daca ma inchin lui Dumnezeu in ideea ca anumite dorinte imi vor fi implinite, lucrez ca un om nebun. Aceasta nu este iubire, nici inchinare autentica.
          Adevarata inchinare este mai mult decat un cantec .Este tot ceea ce fac, zi dupa zi. Este dorinta mea de a-L iubi pe Dumnezeu, supunandu-ma Lui, mai ales atunci cand nu Ii inteleg caile. Adevarata inchinare este increderea mea in El. Adevarata inchinare este sa Il iubesc pe Dumnezeu pentru El, nu pentru ceea ce, in iubirea Lui, imi ofera. Am inteles ca trebuie sa ma inchin Lui, chiar daca ce alege El pentru mine nu se potriveste cu ceea ce cred eu ca am nevoie. Mi-am reamintit ca inchinarea este un mod de viata. Mi-am reamintit ca Dumnezeu ma iubeste si alege mereu ceea este mai bine pentru mine, insa nu acesta trebuie sa fie motivul meu principal pentru care ma inchin Lui. De dragul Lui, din iubire pentru El, trebuie sa izvorasca inchinarea mea, intotdeauna, nu doar in parte ... Dar tu? Tu de ce te inchini lui Dumnezeu? Why do you worship God?

Totul sau nimic

          Avem un Dumnezeu care nu umbla cu jumatati de masura. El vrea totul sau nimic. Dumnezeu este Dragoste si dragostea ofera, se jertfeste si o face cu bucurie. El doreste sa ne ofere tot ce este mai bun pentru noi, fara plata. Isi doreste, insa, sa Il iubim, sa avem incredere in El in orice circumstante, in special in cele dificile, si sa Ii fim devotati.

          Unul din oamenii pe care ii apreciez in mod deosebit este Avraam. Mi-as dori sa am credinta lui, in orice circumstante. Mi-as dori sa ma bucur de relatia pe care el a avut-o cu Dumnezeu dintotdeauna. Avraam L-a onorat pe Dumnezeu cu credinta si devotamentul lui si Dumnezeu L-a onorat pe Avraam. Imi aduc aminte, in particular, momentul in care Dumnezeu a ales sa nu tina ascuns de Avraam ce avea de gand cu Sodoma si Gomora si, implicit, cu Lot, care a fost salvat de la moarte tot din pricina lui Avraam.

          A venit o zi in care Dumnezeu l-a pus la incercare pe Avraam. I-a cerut sa aduca o jertfa si pe altar sa aseze pe nimeni altcineva decat pe fiul sau cel preaiubit, fiul pe care l-a asteptat timp de 25 de ani. Dumnezeu l-a pus la incercare, urma sa il opreasca la timp pe Avraam, inainte de a-si aduce copilul ca jertfa, intrucat era doar un test si Dumnezeu nu ar acepta niciodata jertfe umane. Avraam, insa, nu stia acest lucru. Ce stia Avraam era ca Dumnezeu poate totul, chiar si sa il readuca la viata pe Isaac. 

          Avraam i-a fost devotat pe deplin lui Dumnezeu si L-a pretuit mai mult decat pe oricine altcineva.

,,Avraam s-a sculat dis-de-dimineata, a pus saua pe magar si a luat cu el doua slugi si pe fiul sau, Isaac.” (Gen. 22:3) De fiecare data cand citesc acest verset raman muta de uimire. Nu am copii, dar incerc sa imi imaginez ca mi-ar fi cerut Dumnezeu sa jertfesc o fiinta pe care o iubesc. La nivelul de credinta la care sunt acum, sunt mai mult decat sigura ca nu m-as fi sculat dis-de-dimineata sa indeplinesc aceasta cerere.  Dar Avraam s-a increzut in Dumnezeu cu toata inima lui si a fost dispus, pentru Dumnezeu, sa puna pe altar ce a avut el mai de pret pe lumea aceasta. Mai mult, fiul a observat lipsa mielului de jertfa si cand il intreaba pe Avraam cu privire la acest aspect, raspunsul lui da, inca o data, dovada de increderea de neclintit pe care o avea in Dumnezeu: ,,Dumnezeu Insusi va purta de grija de mielul pentru arderea de tot.” (Gen. 22:8) Avraam si Dumnezeu stiu ce o fi simtit Avraam in acele momente … Dumnezeu l-a onorat pe Avraam pentru credinta lui si l-a binecuvantat foarte mult. Si a purtat intr-adevar de grija si de mielul de jertfa, Isaac fiind salvat in ultimul moment.

          Imi doresc sa am o credinta la fel de puternica. Imi doresc sa Il onorez pe Dumnezeu. Nu-mi cere Dumnezeu sa jertfesc fiinta pe care o iubesc, dar imi cere Dumnezeu sa ,,pun pe altar” ce am eu mai de pret. Fiecare avem acel ,,ceva” la care ne este extrem de dificil sa renuntam. Exact acel ,,ceva” il va cere Dumnezeu, nu ca sa ne produca durere, ci ca sa ne testeze si sa ne rasplateasca mai mult decat ne inchipuim. Exact acel ,,ceva” va demonstra cat de mult iubim pe Dumnezeu si cat de mult ne incredem noi in El. De vorbim usor vorbim, dar faptele vor dovedi daca il iubim pe Dumnezeu cu toata inima noastra. Tie ce iti cere sa ,,pui pe altar”? Il iubesti pe Dumnezeu indeajuns de mult, incat sa pui pe altar ce ai tu mai de pret?

Traiesti sau doar respiri? Lectii de viata din anul ce curand se va incheia.

          In cateva zile, anul 2013 nu va fi decat o amintire. La sfarsitul fiecarui an imi place sa meditez la anul ce a trecut, sa imi notez lectiile pe care le-am invatat si sa ma gandesc cum pot aplica acele lectii de viata in anul ce urmeaza sa inceapa. Sunt sigura ca nu sunt singura care procedeaza astfel si este un mod bun de a sfarsi si incepe un an de viata. Sfarsitul lui 2013 nu face exceptie.

          Am invatat, din fericire, multe lectii in 2013, insa voi aminti doar cateva dintre ele. Cred ca una din cele mai importante lectii de viata pe care le-am primit este urmatoarea:  <Ai mare grija caror ganduri dai acces  in mintea ta! Un mod de gandire negativ va avea un impact negativ asupra vietii tale!> Am inteles acum cat de mult rau mi-am facut cu mana mea prin faptul ca am permis gandurilor negative sa isi faca cuib in mintea mea.  Dupa cum spunea o persoana inteleapta: ,,Ai grijă ce anticipezi; aşteptările negative devin profeţii ce se auto-împlinesc. Dumnezeu a promis că te va ajuta, dar tu ai votul decisiv. Prin faptul că te concentrezi asupra laturii negative, eşti de acord să-l laşi pe Satan să te înfrângă.”  Cate momente dificile puteam evita daca respingeam orice gand negativ si imbratisam o credinta puternica.  Domnul Isus a spus: “Faca-vi-se dupa credinta voastra!” (Matei 9:29). 

          Mai mult, L-am intristat pe Domnul meu cu momentele in care am dat curs gandirii negative, in loc sa dau curs credintei. Insa, daca Dumnezeu vrea, voi trai si anul 2014 va fi anul credintei puternice, anul in care Il voi face pe Dumnezeu sa zambeasca mai des.  Putem astepta lucruri mari de la Dumnezeu, dar trebuie, inainte de toate, sa Il onoram cu credinta noastra. Domnul doreste sa vada ca ne incredem in El 100%. Dumnezeu vrea totul sau nimic.

          O alta lectie pretioasa invatata in acest an este urmatoarea:  <Este inutil sa incerci cu tot dinadinsul sa faci parte din viata unui om pentru care ai fi in stare sa traversezi oceane, dar care nu ar sari un podet pentru tine! > Dupa cum spunea o prietena: ,,Am invatat sa nu ma agat de nimeni. Cei care vor dori sa faca parte din viata mea vor gasi ei singuri o cale, iar unora s-ar putea chiar sa le dau o mana de ajutor."  Am inteles ca cei care vor cu adevarat sa faca parte din viata ta si care te pretuiesc pentru cine esti tu, nu pentru cine ar dori sa fii, isi vor face timp pentru tine. Timpul nostru este unul din darurile pretioase pe care le putem oferi cuiva, intrucat atunci cand oferi din timpul tau, oferi din viata ta.

          O alta lectie de viata dobandita in decursul acestui an este valoarea nespus de mare a rabdarii. Nu oricine are capacitatea de a astepta cu rabdare. Dimpotriva, putini exceleaza la acest capitol. Dar cine are rabdare, da dovada de intelepciune si incredere in Dumnezeu. Rabdarea merge mana in mana cu blandetea. Oh, intr-adevar, ceea ce face farmecul unui om este bunatatea lui.

          Ar mai fi multe de spus, dar ma opresc aici. Ma bucur mult de tot ce a ingaduit Dumnezeu sa invat in 2013 si daca Dumnezeu vrea, voi trai si voi aplica in noul an lectiile pretioase invatate in trecut.  Un an binecuvantat va doresc tuturor si o credinta puternica, onorandu-L pe Dumnezeu.

Cugetare IV

          I love that, no matter where we are or what we’re going through ... , it really is always just the two of us – me and the One who created Me.  The One who knows me like no one else could ...  The One who loves me like no one else ever will ... 

          Regret faptul ca nu am inteles mai devreme acest adevar: suntem doi, eu si Dumnezeu, indiferent de ce ma asteapta in viitor. Eu si El putem trece impreuna peste orice, atata timp cat merg de mana cu El. Domnul nu imi va da niciodata drumul la mana si, daca vreodata se va intampla sa ii dau eu drumul, va cauta sa ma recastige, din nou si din nou.
          De ce? Pentru simplu fapt ca ma iubeste cu adevarat si vrea sa fim impreuna pentru eternitate. Omul poate iubi in mod sincer, atat cat este capabil sa o faca, dar niciodata nu va putea iubi in modul in care Domnul o face.
          Bucuriile se vor impleti, in continuare, cu incercarile. Cateodata va fi atat de greu incat ispita de a renunta va fi mare. Dar, amintindu-mi ca eu si Dumnezeu suntem impreuna pentru totdeauna, amintindu-mi ca El ma iubeste ca nimeni altul, amintindu-mi ca se bucura sa imi fie alaturi si are puterea de a schimba orice tip de circumstantele, pacea imi inunda inima. Imi doresc sa Il cunosc pe zi ce trece mai mult si, cel mai important, sa Il iubesc, nu cu vorba ci cu fapta, modul in care fac alegeri si traiesc fiind dovada iubirii mele.
          'Singura' sau nu, cu prieteni sau nu, cu familie sau nu, indiferent de circumstantele in care ma voi gasi, vom fi noi doi, eu si Dumnezeu, mana de mana, acum si pentru totdeauna. Cu El, pot infrunta orice. Fara El, esecul este garantat.
          Just the two of us, now ... and forever!

Cugetare III

         

         Fiecare dintre noi ne dorim ceva ... intotdeauna. Daca primim acel ceva, se iveste o noua dorinta si tot asa. Aceia dintre noi, care am inteles ca orice dar bun vine de Sus, de la Dumnezeu, mergem la El cu cererea noastra. Dumnezeu ne aude intotdeauna si asculta orice inima sincera care vine sa ii vorbeasca. Insa acest lucru nu implica, in mod automat, ca Dumnezeu va raspunde dupa cum ne dorim noi. Si atunci ne intrebam: ,,Dar, de ce? Cererea mea este una buna."
         Ceea ce ne dorim si cerem de la Dumnezeu poate fi intr-adevar un lucru nobil, ceva bun, insa Dumnezeu are atat un plan cu fiecare dintre noi cat si un plan cu noi toti, ca omenire. Si Dumnezeu lucreaza conform acestui plan. Este un plan bun, un plan perfect, un plan pentru binele nostru. Viata este ca un puzzle. Noi avem doar cateva piese puse cap la cap, dar Dumnezeu cunoaste deja toata imaginea. Ceea ce azi pare foarte bun, in viitor poate da nastere la evenimente nedorite.
          Pe de alta parte, este posibil ca ceea ce cerem sa fie ceva bun pentru noi, dar sa nu fie momentul potrivit. O cerere implinita inainte de vremea ei este ca un fruct verde, necopt. Dumnezeu vrea sa ne bucuram de savoarea fructului copt, insa noi, ca niste incapatanati si nerabdatori ce suntem, spunem: ,,Nu! Eu vreau acum. Acum este bine. Nu vad de ce nu ar fi." Si uitam ca avem de-a face cu un Dumnezeu intelept in mod desavarsit. Din fericire pentru noi, Dumnezeu nu face dupa capul nostru, ci dupa intelepciunea Lui. Datoria noastra este sa ii spunem Lui tot ce ne dorim si sa avem credinta ca El ne va da tot ceea ce avem nevoie, la timpul potrivit ...
           In final, totul se rezuma la cat de mult ne incredem noi in Dumnezeu. Daca noi credem, in mod sincer, ca avem un Dumnezeu atotputernic si bun, care lucreaza pentru binele nostru [chiar si cand nu intelegem], vom astepta timpul Lui si voia Lui pentru orice i-am cere. Este extrem de cunoscut versetul din Proverbe 3:5, ,,Increde-te in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe intelpciunea ta." si totusi rar ne incredem in El pe deplin, 100%, nu 99% sau chiar mai putin. Stim acest verset atat de bine incat il citim ca pe o poezie si uitam ca Dumnezeu ne vorbeste clar: ,,Nu te bizui pe intelepciunea ta. Increde-te in Mine! Sunt de partea Ta, nu impotrivta Ta. Mergi pe mana Mea."
            Realizam noi cat de mult de iubeste Dumnezeu si de ce este in stare sa faca, din iubire? Nu stiu cati dintre noi ar fi dispusi sa-si jertfeasca fiinta iubita pentru un razvratit. Eu cred ca niciunul. Dumnezeu a facut asta. Si nu oricum, ci cu sacrificii mai mari decat putem noi pricepe acum. Ei bine, esti intelept daca iti incredintezi viitorul in mainile unui astfel de Dumnezeu si mergi pe mana Lui chiar si cand este dureros si nu intelegi. Dupa cum spunea si Elisabeth Elliot, ,,Lasa totul in mainile ce s-au lasat strapunse pentru tine." Indiferent de circumstante, sa urmam exemplul lui Avraam, care a nadajduit impotrivta oricarei nadejdi.

De ce am vrea o binecuvantare inainte de vremea ei?

“Smeriţi-vă dar sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca la vremea Lui, El să vă înalţe.” (1 Petru 5.6)

Aceasta este o făgăduinţă: dacă noi ne plecăm, Dumnezeu ne va ridica. Smerenia duce la slavă; supunerea este calea ridicării. Aceiaşi mână a lui Dumnezeu care apasă asupra noastră ca să ne facă să ne plecăm, este gata să ne ridice ca să primim această binecuvântare. În lumea aceasta trebuie să te pleci, ca să câştigi. Mulţi se înjosesc în faţa oamenilor, dar nu capătă ocrotirea mult dorită. Dar acela care se pleacă sub mâna lui Dumnezeu, va fi îndreptat, sprijinit, îmbogăţit şi întărit de El. Obiceiul Său este de a-i smeri pe cei mândri şi a-i înălţa pe cei smeriţi.

Totuşi lucrările lui Dumnezeu îşi au vremea lor. Trebuie ca acum, chiar din această clipă să ne smerim, pentru ca Domnul să facă să nu apese asupra noastră mâna întristării. Când ne loveşte El, datoria noastră este să primim loviturile Sale cu o supunere totală. Înălţarea noastră va avea loc “la vremea ei” şi Dumnezeu este cel mai bun Judecător al acelui ceas şi zi. Să nu dovedim nerăbdare ca să primim o binecuvântare. Pentru ce s-o dorim mai înainte de vremea ei? Ce pretindem noi? Desigur, nu suntem încă destul de smeriţi, ca să aşteptăm într-o supunere liniştită. Dumnezeu să ne dea această smerenie!

Sursa: Tezaurul Promisiunilor lui Dumnezeu

What Is Faith? | Jefferson Bethke

Pe aripi de vultur

        Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Israel, El trece pe ceruri ca să-ţi vină în ajutor, Trece cu măreţie pe nori. Dumnezeul cel vecinic este un loc de adăpost, Şi subt braţele Lui cele vecinice este un loc de scăpare.   (Deuteronom 33:26,27)

          Toata luna iunie am scris la lucrarea de dizertatie. Am avut foarte putin timp la dispozitie, in mare parte din vina mea, insa am tras cat am putut de tare de mine, uneori chiar si 12-15 ore pe zi. Numai prin harul lui Dumnezeu am reusit. Am avut de infruntat multe obstacole, mai multe de cat ma asteptam. Si Satan a profitat la maxim de situatie, cautand sa ma doboare.
          In primul rand, tin sa mentionez ca inainte rar am avut probleme cu calculatorul, rar. In luna iunie s-au intamplat urmatoarele: calculatorul s-a blocat de mai multe ori; conexiunea la internet s-a intrerupt des (mai ales cand ma apucam de scris); au fost furtuni cu piatra mare, cu traznete si fulgere (determinand si intreruperea curentului, respectiv pc-ului, exact cand aveam program de scris); contul yahoo, de asemenea, s-a blocat de multe ori si prof. coordonator nu imi primea toate mailurile (prin telefon nu puteam comunica) pe care le trimiteam; posta mi-a intarziat acte trimise cu PrioriPost timp de doua zile, incat eram pregatita sa ma duc dupa acte la Bucuresti; cireasa de pe tort a fost atunci cand virusi puternici mi-au facut praf sistemul (in ciuda unui antivirus bun, cu licenta). Din fericire, am apucat sa salvez lucrarea de dizertatie si toate actele necesare, pe stick, cu cateva ore inainte de a nu mai putea deschide pc-ul sub nicio forma.
          Sa mai mentionez oboseala crunta dupa atatea ore de scris in continuu si stresul produs de toate obstacolele ce apareau unul dupa altul? Insa, peste toate aceste obstacole, am trecut biruitoare pentru ca Dumnezeu nu m-a parasit nicio clipa si mi-a dat putere. Privind in urma constat cu mare bucurie ca Dumnezeu m-a purtat pe aripi de vultur si m-a ajutat sa termin cei 5 ani de studentie cu bine, luand si o nota foarte buna in ziua cand am sustinut lucrarea de dizertatie.
Cum sa nu fiu fericita cand am un Dumnezeu atat de bun, atat de iubitor si atat de puternic? De ce ne temem atat de des atunci cand nori se revarsa din abundenta peste noi? Noi avem un Dumnezeu mare tot timpul, doar ca ne luam de multe ori privirea de la El si pierdem putere.
          In scris, este posibil ca cele mentionate de mine sa nu para atat de mari obstacole, insa pt mine toate, combinate cu oboseala si stres, au creat o perioada extrem de grea pentru mine, o perioada in care Dumnezeu m-a purtat si mi-a pus picioarele pe stanca.
          Cu aceasta ocazie, tin sa multumesc prietenilor mei deosebiti (relativ putini, dar buni) care m-au sustinut in rugaciune si care s-au interesat des de mine si situatia mea sau care m-au ajutat intr-un fel sau altul.
          Am scris aceasta postare pentru a-i incuraja pe cei care se simt coplesiti de diverse tipuri de incercari si probleme. Am vrut sa le reamintesc ca daca Dumnezeu este de partea noastra, nimic nu ne poate dobori. Promisiunile Lui sunt mai pretioase decat orice comoara pentru ca ne putem baza pe promisiunile unui Dumnezeu credincios, care respecta la virgula tot ce promite!
Intr-adevar, nimeni nu este ca Dumnezeul lui Israel. El trece pe ceruri ca sa iti vina in ajutor! Increde-te cu toata inima ta doar in El si nu te va lasa ni-cio-da-ta!

The Waiting

Reblogged from here

There is something beautiful about waking before the sun does. A quiet that is deeper than any other hour is to be found here, willing to bear with you as you dig deeper still into the Word, talking to the One who who created the stillness of this moment, the One who waits eagerly that you may find it. Hot tea is good company, snuggled down deep in a down comforter, reading the ancient words of Isaiah, knowing that the minutes are flying by too fast and soon, the day will force you out of bed, out of the stillness, but for now, tea and a prophet are the best of company.

Words fill the air, making it fat with promises. The veil seems to lift or at least, the assurance of much is firm. Not seeing what He does in the unseen is beautiful in the deep of now. Not seeing what He does in the unseen out of this moment, when the day has come in ushering with it all the world would have you believe, holding onto the deep and stillness of these hours before the sun has risen and holding fast unto these promises, this will be the test. Yet, the waiting is sweet in the moment of now. The knowing is strong. For the sweet aroma of all He is fills all we are when our days begin in the quiet with Him. Filled with the knowledge and fragrance of Him and carrying it with us into our day, this is what diminishes all the world's lies. This is what makes knowledge of what He is doing stronger and stronger still.

The waiting. The holding unto the facts of how He has been faithful before in our moments. Clinging to a promise that He will above all else come through for all our moments in the future, despite what doubts scream in the logic of day. To wait upon your God is not doing nothing, but indeed to wait upon Him is to do everything. Hard? Yes. Absolutely. Worth it? More than you can imagine. For we are so easily satisfied with stones when He would give us rubies. Waiting will test the tensile strength of courage that He is working in our souls. Waiting requires being deaf to words said like, "I would just hate to see you miss your chance." As if we can "miss a chance" as if our lives will suddenly be irrevocably off course if we don't steer the ship for a while, for obviously He cannot steer our ships without a little help from our hands! No! He needs neither our help to guide nor will He allow a chance to be missed if we are surrendered to Him. It's as ridiculous as believing the sun will not rise without our help this morning. For if our God can raise the sun each morning in the sky, He is more than capable of bringing about His most perfect plan in our lives if we're willing to wait on Him. 

Take heart, the wait is creating a dependance on your God, a beautiful relationship and trust with Jesus, that will only serve to prepare and equip you for all He would have you do in the future. Is it hard? Good. For that which is the hardest is what works the deepest of changes in our lives.

For now, the waiting is what I am called to. To gaze into His eyes, fixing my eyes no where else but on His, knowing with perfect assurance that He is faithful, is all I need do. Nothing more or less than this. The waiting is everything.

Light is beginning to break over the mountains. The hazy blue of morning whispers of the day following, of life that is soon to be met, work needing to be accomplished, people seen, and words spoken. But, the sweetness of time spent in these deepest of hours has settled into my soul, never long enough, and will go with me into the day. And this time will change who I am in this day. For meeting with Him before the day begins changes everything. Always.

"'The Lord is my portion,' says my soul. Therefore I have hope in Him. The Lord is good to those who wait for Him, to the person who seeks Him. It is good that he waits silently for the salvation of the Lord."

-Lamentations 3:24-26

Francis Chan Live - Is God Hearing Your Prayers?

47 minunte foarte bine investite. Merita sa ascultati aceasta predica. Imi pare rau ca nu exista si subtitrare pentru cei care nu stiu limba engleza

http://youtu.be/iMrck6jgm8M

Nu merge sa pun video, o eroare tehnica probabil, asa ca am pus doar link.

Bucuria

Sunt perioade in viata mea, uneori prea lungi si amare, in care imi lipseste bucuria. Teoretic stiu ca am atatea motive pentru care ar trebui sa sar intrun picior si sa nu mai pot de bucurie. In ciuda a ceea ce stiu in mintea mea, parca inima mi-e pe alta lungime de unda, ma cuprinde amaraciunea, oboseala, dezamagirea, ingrijorarea, nemultumirea.

Nu-mi place starea aceasta, imi place sa ma bucur, viata pe care Dumnezeu vrea sa o traiasca in mine nu e o viata de tristete, nu e stearpa si gri. Viata din belsug promisa de Isus celor ce aleg sa-L urmeze pe El nu poate sa arate asa.

Inseamna ca sursa bucuriei mele, care se clatina cand bate vantul, care ma paraseste cand lucurile merg prost, nu e unde trebuie. Daca bucuria mi se naste din realizarile mele sau ale celor dragi, din circumstantele vietii, din orice alta sursa decat Dumnezeu, sunt pe un drum gresit. La ce m-as putea astepta ?

Bucuria e roada Duhului Sfant in viata mea. Daca-mi lispeste, inseamna ca legatura mea cu divinitatea e subreda. Inseamna ca pacatul din viata mea, nemarturisit si nelasat, imi ascunde Lumina Fetei Lui. Inseamna ca lupt cu morile de vant, cautand sa schimb circumstantele care nu-mi convin, care ma secatuiesc de energie si pace, de bucurie, de odihna si entuziasm, in loc sa privesc unde trebuie.

De ce nu las prezenta Lui sa ma umple si sa ma poarte prin vaile umbroase si reci din viata mea? De ce pierd din vedere ca Dumnezeu e in control si promsiunile Lui stau in picioare, astfel incat ma pot odihni in umblarea mea cu El, ma pot bucura aflandu-ma in voia Lui, in orice imprejurare a vietii?

Iata ce spune Jerry Briges : "Putem trece prin viata plictisiti, mohorati si cartitori sau ne putem bucura in Domnul! A fi lipsit de bucurie inseamna a-L dezonora pe Dumnezeu si a respinge dragostea Lui, inseamna ca nu-L crezi pe Diumnezeu si nu te increzi in El. A fi plin de bucurie inseamna ca recunosti cine este Dumnezeu si inseamna sa spui unei lumi care ne priveste "Dumnezeul nostru domneste".

Autor: Vio Restea

Come Awake!

We all carry various burdens and struggles that sometimes prevent us from living the life God intended. Christ's sacrifice, though, reminds us that he defeated every last thing that might encumber His people. Thus, the charge to us all is to come awake and be one with Christ again. Music by Matt Maher.

Pasiune pentru Cuvantul lui Dumnezeu

Pastor Emanuel Dobrin  - Conferinta zonala de tineret ( 25 Februarie 2012 )

Căci Ezra îşi pusese inima să adîncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile.  Ezra 7:10

1. Adancire in Cuvant
2. Implinirea lui.
3. Invatarea altora.

a) Adancirea Cuvantului te face sa intelegi sensul intentionat de Autor.
Dar lucrurile acestea au fost scrise, pentruca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; şi crezînd, să aveţi viaţa în Numele Lui.  Ioan 20:31

b) Prin trairea Cuvantului Il cunosti personal pe Dumnezeu; Il cunosti prin experimentarea Lui.
Scriptura ne cheama la a-L cunoaste pe El.

c) Trairea Cuvantului iti remodeleaza caracterul.
Podoabele noastre stau in omul din interior. Gandurile noastre sa le facem roabe ascultarii de Hristos. Sunt doua moduri de a trai: iti atintesti privirile spre Hristos sau spre altceva.
Romani 12:9
Romani 6:13
Efeseni 5:1

d) Trairea Cuvantului te face reper in societate. 
Cat traiesc eu Cuvantul lui Dumnezeu? Se intorc oamenii din preajma mea la Dumnezeu?

e) Invatarea altora iti aduce stralucire.
Cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului, şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci.  Daniel 12:3

Ceea ce ai semanat, aceea vei culege! 

Autor imagine: Necunoscut

Eric Ludy - Asking the Tough Questions

In acest filmulet, intr-adevar, Eric Ludy pune cateva intrebari grele, dar valoroase; intrebari importante pentru viata fiecaruia dintre noi.  Sunt 7:31 minute foarte bine investite! Nu pot sa spun decat: A Ta sunt, Tata! 



Pentru ca este un filmulet foarte important, am hotarat sa traduc cateva fragmente.

Spre ce esti atras? Ce te misca in aceasta viata? Aurul sau Dumnezeu? Tu alegi! Acolo unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta. De ce anume este cel mai mult atras sufletul tau? Care dorinta te conduce, cea dupa aur sau cea dupa Dumnezeu? Ai intr-adevar incredere in El? Crezi tu ca Biblia este intr-adevar Cuvantul lui Dumnezeu, sustinut in intregime de integritatea celui Atotputernic? El promite sa-i sustina pe aceia care cred si El nu poate minti! Esti tu dispus sa declari raspicat, in aceasta generatie, ca Dumnezeu este credincios? sau Esti ocupat?

Oamenii mor si tu ramai indiferent .. Sunt oameni care au nevoie de Isus Hristos. ,,Doamne, trimite-ma!" Ai vrea mai degraba sa mearga altcineva in locul tau? Ai lasa pe altcineva sa mearga in lucrarea pe care Dumnezeu a pregatit-o special pentru tine? Ai o limita in ceea ce priveste supunerea ta? Este ca si cum ai spune: ,,Il voi urma pe Dumnezeu pana aici, dar .. tot ce trece de aceasta limita este ceva dus la extrem. Tu esti al lui Isus Hristos. Ti-ai predat viata Lui. El poate face cu tine ce Isi doreste. Deci, cine esti tu sa-ti dai viata Lui si apoi sa stabilesti modul in care El va folosi viata ta? Ai o limita in ce priveste supunerea ta? Pentru ca daca ai o limita in ce priveste supunerea ta, ceva nu este in regula cu crestinismul tau.

Sunt eu dispus sa servesc fara aplauze si uitat? Ne place sa fim cunoscuti, chiar ne plac aplauzele. Haideti sa recunoastem asta, dupa care sa raspundem la intrebare: Suntem dispusi sa renuntam la asa ceva? Suntem dispusi sa renuntam la comfortul vietii? Esti dispus? Aceasta-i intrebarea. Esti dispus sa renunti la comfortul vietii pentru Regele tau? Viata noastra pe Pamant este foarte scurta. Esti dispus sa renunti la un ,,scurt sezon" al existentei tale ca sa iti slujesti bine Regele? Indiferent de cost? Sunt dispus sa merg oriunde indiferent de pericol sau intuneric? Oriunde! Oriunde - este intrebarea - nu doar in locurile usoare. Oriunde pentru Rege si Imparatie. Pentru ca daca tu spui NU pe cine astepti, in aceasta generatie, sa spuna DA?

Cand Il slujesti pe Isus Hristos devii de neinteles. Esti dispus sa renunti la reputatia ta? Se uita ceilalti la tine si se intreaba: ,,Ce se intampla cu tine?" Sustii ceva si esti imediat inteles gresit, dispretuit, cateodata urat. Sunt dispusa sa mor tanara pentru Isus Hristos? Sunt dispusa sa mor singura printre pagani? Sunt eu gata sa sufar in trupul meu? Sunt gata sa fiu un nimeni pentru Isus Hristos? Ai nevoie de faima? Esti dispus sa slujesti neobservat? El trebuie sa creasca si tu sa te micsorezi. Acesta este secretul pentru largirea Imparatiei Cerurilor. Aurul sau Dumnezeu? Tu alegi! 

Niciodata nu ma voi mai indoi de puterea rugaciunii!

Anul 2012 este, pentru mine, pus deoparte pentru schimbarea radicala a vietii mele de rugaciune. Si pe langa schimbarile pe care Dumnezeu le face in acest domeniu in viata mea, studiez si ceva carti bune pe tema aceasta. Acum doua zile am citit despre o experienta din viata autorului care mi-a ramas in minte si primul gand a fost sa dau mai departe. Pentru mine a fost o reala incurajare.

In urma cu cativa ani, intr-o duminica, am avut un botez la care multi oameni si-au declarat public decizia de a-L urma pe Cristos. Simteam ca imi explodeaza inima de bucurie. Dupa aceea, in casa scarii, am dat peste o femeie care plangea. Pentru ca nu intelegeam cum putea cineva sa planga dupa o asemenea sarbatoare, m-am oprit si am intrebat-o daca avea vreo problema.
,,Da", mi-a spus ea, ,, sunt framantata. Mama mea s-a botezat astazi."
,,Asta e o problema?", ma gandeam eu.
,,M-am rugat pentru ea in fiecare zi timp de 20 de ani", a spus femeia si apoi a inceput sa planga din nou.
,,Trebuie sa ma ajuti sa inteleg situatia", i-am raspuns.
,,Plang pentru ca am ajuns atat de aproape - atat de aproape - de punctul in care sa renunt sa ma mai rog pentru ea. Ce vreau sa zic este ca dupa 5 ani mi-am zis: 'La ce bun rugaciunea? Dumnezeu nu asculta.' Dupa 10 ani mi-am spus: 'De ce imi irosesc vremea?'. Dupa 15 ani am zis: 'Este absurd!' Dupa 19 ani am zis: 'Sunt o naiva!' Nu stiu de ce insa am continuat sa ma rog pur si simplu, desi credinta mea era mica. Am continuat sa ma rog, ea si-a dat viata lui Cristos si astazi a fost botezata. "
Femeia s-a oprit si m-a privit in ochi. ,,Niciodata nu ma voi mai indoi de puterea rugaciunii!", mi-a spus ea.

Sursa: Bill Hybels, Prea ocupat pentru a nu ma ruga. - nu mai auzisem de acest autor, dar mi-a placut mult cartea.

Recomandare de carti:
Rugaciunea de Philip Yancey
Wrestling Prayer de Eric is Leslie Ludy

Dacă am avea principii la fel de ferme ca o hermelină…

Acest frumos animal cu blană fină și obsedant de curată nu suportă ca să fie murdărită și pătată. Vânătorii știu acest lucru așa că umplu cu mizerie vizuinile hermelinelor dintr-o anumită zonă după care încep să le fugărească. În disperarea lor aleargă spre vizuini, dar dau peste gunoiul pus de vânător. Pot să se murdărească și blana lor frumoasă să aibă de pierdut sau pot să aleagă să moară cu demnitate știind că mor curate. Hermelinele aleg să moară curate decât să scape pătate.
Așa a ajuns hermelina să reprezinte puritatea în sălile de judecată și din acest motiv blana era purtată de judecători.
Lecția pe care o învăț de la hermelină este că principiile nu se discută, ci se execută. Aplicația spirituală: dacă vreau ca viața să-mi fie curată nu trebuie să mă plec în fața păcatului.
Așa să ne ajute Domnul.

De Beniamin Cruceru
Sursa

Virgil Carianopol a scris pe aceasta tema o poezie care se incheie asa:

Decât să-şi murdărească însă,
Cu negru, albul ei de har,
S-aşează pe zăpadă strânsă
Şi-aşteaptă moartea ca pe-un dar.

E datul ei, îi scrie-n soartă,
Să dea cuvânt la veşnicii:
Mai bine să lucească moartă
Decât murdară printre vii.

Leslie Ludy - Three Questions

Asteptarea celor neprihaniti

Cum sa urmam pe Isus?

Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi si sa Ma urmeze.  Luca 9:23