Social Icons

Se afișează postările cu eticheta 4. Viata pusa deoparte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 4. Viata pusa deoparte. Afișați toate postările

joi, 21 mai 2015

10 ani - Loyal

Pentru o imagine marita, dati click pe ea.


"Loyal"

I could never earn Your heart
I could never reach that far
But You have pulled me close
You've never let me go
I'm safe forever in Your arms

Your promises I can not break
And I know You will never change

Your love is, Your love is
Your love is loyal
Your love is, Your love is
Your love is loyal
More faithful than the rising sun
This grace for me I can't outrun
Your love is, Your love is
Your love is loyal

You are always there for me
You listen every time I speak
You look into my eyes
You see the things I hide
And say that You will never leave

Your promises I can not break
And I know You will never change

Your love is, Your love is
Your love is loyal
Your love is, Your love is
Your love is loyal
More faithful than the rising sun
This grace for me I can't outrun
Your love is, Your love is
Your love is loyal

When my world shakes
Your love remains unshaken
So constant, so perfect, unwavering

When my world falls
Your love remains unfailing
So constant, so perfect, unwavering
So constant, so perfect, unwavering

Your love is, Your love is
Your love is loyal
Your love is, Your love is
Your love is loyal
Your love is, Your love is
Your love is loyal
More faithful than the rising sun
This grace for me I can't outrun
Your love is, Your love is
Your love is loyal

Loyal

miercuri, 12 martie 2014

Cu sau fara plan B

,, … pentru că umblăm prin credinţă, nu prin vedere.” 1 Corinteni 5:7

           De cate ori nu ne-au trecut ochii peste acest verset? De cate ori nu l-am spus ca argument in discutiile noastre cu ceilalti sau cand am dorit sa incurajam pe cineva? Cei care citesc Biblia, in mod regulat, cunosc acest verset foarte bine. Si totusi … daca l-am aplica pe cat de bine il cunoastem, viata noastra ar fi cu totul alta.
           Meditez de ceva timp la acest verset. ,,Umblam prin credinta, nu prin vedere”, prin credinta, nu prin vedere. Si totusi, cat din viata noastra, pana in prezent, am umblat prin credinta si cat am umblat prin vedere? Nu stiu cum sunt altii, dar eul meu doreste control, doreste sa vada, doreste sa cunoasca planul, gandeste in perspectiva. Trebuie sa lupt in mod activ pentru a merge prin credinta, intrucat se revolta eul meu. Insa, cu cat Il cunoastem mai bine pe Dumnezeu, cu atat ne incredem mai mult in El, in caracterul Lui. Cu cat credinta este mai mare, cu atat mai usor ne este sa umplam prin ea.

           Suntem fiinte vulnerabile, chiar daca nu dorim sa recunoastem asta. Avem nevoie in mod constant de aer, apa si hrana pentru a putea supravietui. Traim intr-o lume in care pericolul ne paste la orice pas, in care putem muri in orice clipa. Si totusi, traim in aceasta secunda. Asta se intampla pentru ca Dumnezeu este la carma si tine totul in mainile Sale. In ciuda faptului ca existenta noastra sta in mainile Lui, cedam atat de greu ,,controlul” pe care credem ca il avem. Ne este teama sa umblam prin credinta 100%. Chiar si daca facem asta in cea mai mare parte, ne este greu sa renuntam deplin la orice forma de control. Asta se intampla pentru ca, intr-un colt adanc al inimii noastre, ascuns de toti, poate chiar si de noi insine, fie ca vrem sa recunoastem sau nu, credem ca uneori noi stim sa alegem ce este mai bine pentru noi. Dupa cum si Francis Chan spune: ,,Ingrijorarea lasa sa se inteleaga faptul ca noi nu prea credem ca Dumnezeu este suficient de mare, suficient de puternic sau suficient de iubitor pentru a avea grija de ceea ce se intampla in vietile noastre.” Ca si consecinta a acestui fapt, umblam mai mult prin vedere decat prin credinta. Dar, procedand astfel, ratam o multime de binecuvantari si lucrari pe care Dumnezeu le-a pregatit pentru noi …

           Observam ca, in trecut, Dumnezeu unor oameni a ales sa le dezvaluie planul inainte de a-l pune in aplicare (ex. Moise, Ilie), dar altor oameni le-a spus simplu ,,Vino dupa Mine!” sau ,,Mergi in cutare loc”, fara sa le spuna prea multe detalii cu privire la ce se va intampla (ex. modul in care i-a chemat pe apostoli, Avraam, Pavel etc). Si, din cate putem observa, varianta a doua este mai des folosita, decat prima. Dumnezeu ne cheama sa mergem prin credinta.

           Viata noastra, viitorul este ca un drum in ceata si plin de cotituri. Nu stiu ce se va intampla in urmatorul minut, maine sau in 30 de ani de acum incolo. Nu stiu daca minutul urmator mai este al nostru. Ce stim este ca Dumnezeu are un plan si ne cheama sa Il urmam prin credinta. Daca umblam prin credinta sau prin vedere este alegerea noastra, in functie de cat de bine Il cunoastem pe Dumnezeu. Pentru ca daca Ii cunoastem caracterul, stim ca ne putem incredere in El, fara ezitare si fara plan B. Intrebarea este: Cat de bine Il cunosc pe Dumnezeu? Cat de puternica este relatia noastra? Avem o relatie cu Dumnezeu sau doar credem ca avem? Viata noastra, alegerile pe care le vom face, vor vorbi de la sine.

joi, 20 februarie 2014

Te schimbi!

          Spun cu sinceritate ca sunt multi dintre noi care sa schimba. Si ei nu stiu acest lucru ... Ti-ai pierdut lupta. Te schimbi! Nu mai esti ceea ce erai. Ceva din aceasta lume a pus stapanire pe inima ta ... A acaparat inima ta. Vad schimbari in tine. Nu mai vad zdrobirea si mila pe care o aveai inainte fata de familia ta. Nu mai vad ingrijorarea pe care inainte o aveai fata de cei dragi care nu sunt mantuiti. Te schimbi! Incetul cu incetul ceva se intampla cu tine. Incetul cu incetul te pierzi. Iti pasa cu adevarat ca ei ar putea muri si ca s-ar duce in iad? Chiar daca tu ,,il iubesti pe Hristos"?

          Noi nu ascultam vocea Lui. Ori te intorci la nepasarea ta si decizi sa ,,fii un crestin obisnuit" (lucru care nu exista), ori vei incepe sa cauti Fata Lui si sa Il lasi pe El sa te conduca si sa te zdrobeasca. Tu spune-I: ,,Doamne, imi voi pune inima sa Te caute!" [...]


           In ultimii ani am observat cel putin doua lucruri: 1. Satan nu isi ia niciodata concediu, nu pierde nici cea mai firava ocazie de a ne face sa cadem, sa renuntam la lupta si la Dumnezeu si cauta sa ne distruga. Noi ne aflam intru-un razboi spiritual, fie ca dorim sa credem sau nu acest lucru. 2. Daca ,,taiem" din timpul de partasie cu Dumnezeu si din timpul de rugaciune, pierdem puterea care ne ajuta sa fim biruitori in acest razboi spiritual. Si ne schimbam. Ceva din aceasta lume va pune stapanire pe inima noastra si incetul cu incetul ne vom pierde.

          Nimeni nu este scutit de acest razboi si cu cat esti mai credincios, cu atat esti mai puternic atacat. Dar odata cu Dumnezeu vine si puterea Lui. Problema este ca uneori lasam garda jos si cu pasi inceti, dar siguri, ne schimbam. Cand credem ca stam in picioare sa luam seama sa nu cadem. Totusi, in toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decat biruitori, prin Acela care ne-a iubit.(Romani 8:37) Prin Acela care ne-a iubit, prin Dumnezeu, nu prin noi. Incearca sa il infrunti pe satan singur, incearca sa lasi garda jos si vei cunoaste infrangerea.

          Ii multumesc lui Dumnezeu pentru prietenii autentici cu care m-a binecuvantat, putini, dar buni. De fiecare data cand ei sau eu am observat ca ma schimb, mi-au fost alaturi si m-au ajutat, mi-au indreptat privirea catre Hristos!

          Tu te schimbi? Analizeaza-ti viata si caile pana nu este prea tarziu ...

miercuri, 22 ianuarie 2014

Testul suprem


          Cum iti dai seama daca iubesti pe cineva? Iubirea ofera si este gata sa se sacrifice pentru persoana iubita. Iubirea pune nevoile celuilalt inainte de nevoile ei. Iubirea isi gaseste bucuria in slujire; se bucura cand celalalt este fericit.
          Cum iti dai seama daca Il iubesti pe Dumnezeu? Atunci cand esti gata sa pui totul pe altar, atunci cand esti gata sa sacrifici ce ai tu mai pretios pentru El. Suntem oameni, avem anumite dorinte si asteptari. Ne dorim sa fim fericiti si sa ne simtim impliniti. Inainte de vesnicie, traim o singura viata aici, una singura. Timpul zboara mai repede decat vantul si nu asteapta pe nimeni. Astfel, suntem pusi in fata unei alegeri: Dumnezeu sau goana dupa implinirea tuturor dorintelor noastre? T.D. Jakes spunea: ,,Adevarata închinare se naște atunci când apare sacrificiul adevărat - să pui pe Altar ceva ce ai sperat să păstrezi pentru tine ... “ ["True worship is born when true sacrifice occurs – laying upon the altar something you’d hoped to keep for yourself."]
          Este Dumnezeu suficient pentru tine? Sa presupunem ca L-ai avea doar pe El si anumite dorinte adanci ale sufletului tau ar ramane neimplinite. Ar fi Dumnezeu suficient pentru tine? Il iubesti pe Dumnezeu pentru cine este El sau pentru darurile Lui? Sunt intrebari bune, intrebari pe care mi le pun si eu. Vreau sa stiu daca il iubesc pe Dumnezeu in mod sincer sau sunt atrasa de darurile Lui. Dumnezeu spune ca omul poate fi implinit in El. ,,O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor! Căci el a potolit setea sufletului însetat, şi a umplut de bunătăţi sufletul flămînd.” (Psalmul 107:8,9) Domnul poate potoli setea sufletului flamand. Insa omul trebuie sa fie dispus sa puna totul pe altar, chiar si dorintele la care ii este greu sa renunte, ceva ce a sperat sa pastreze doar pentru el.
          Dumnezeu nu este un tiran care doreste sa ne ia tot ce avem noi mai de pret si sa ne lase ,,saraci” si nefericiti. Dumnezeu este un Tata care doreste sa ne ofere tot ce este mai bun pentru noi, insa doreste sa ne incredem 100% in El. Credinta, prin care Ii suntem placuti lui Dumnezeu, este curajul de a pune totul pe altar. Este testul suprem prin care noi demonstram cat de mult Il iubim pe Dumnezeu si cat de mult ne incredem in El. Il iubim noi pe Dumnezeu? Daca da, de ce? Pentru ca El este sursa tuturor darurilor bune sau pentru cine este El?

vineri, 31 mai 2013

Privind dincolo de aparente ...



Cei mai multi dintre noi suntem de acord cu cel/cea care spune ,,Frumusetea vine din interior ..” si chiar sustinem sus si tare: ,,Da, asa este. Ai dreptate!”, insa cati dintre noi traim ceea ce aprobam? Cati dintre noi privim cu adevarat dincolo de aparente? In 1 Samuel 16:7b scrie ,,Domnul nu Se uita la ce se uita omul; omul se uita la ceea ce izbeste ochii, dar Domnul Se uita la inima.” Dumnezeu intotdeauna spune adevarul, omul se uita, intr-adevar, la ce izbeste ochii … intai, insa sunt si altii care, imediat dupa aceea, realizeaza ca ceea ce trebuie cu adevarat sa ,,caute” la cineva, este omul din interior. Si un astfel de om imi doresc sa fiu. Imi doresc ca intotdeauna sa ,,exersez” in a cauta sa descopar omul din interior. De ce? Am cel putin doua motive. Aspectul fizic este trecator, dar fiinta din interior este vesnica si nu se schimba atat de usor. Un alt motiv ar fi acela ca omul din interior iese intotdeauna ,,la suprafata” in imprejurari grele si nu numai, iar in viata drumul nu ne este presarat doar cu petale de trandafir, ci si cu spinii lui.

Cat de frumoase sunt mainile care tin cu drag o Biblie uzata de atata studiat; mainile care sar fara preget in ajutorul celui in nevoie, care lucreaza neobosite pentru aproapele sau!
Cat de frumoase sunt picioarele celor care se duc sa spuna si altora de cat de mult ii iubeste Dumnezeu, de sacrificiul suprem facut pentru ei!
Cat de frumosi sunt ochii blanzi, plini de iubire pentru cei din jur! Cu ce ,,m-ar incalzi” ochii negri , patrunzatori sau cei albastri cristalini, daca sunt indiferenti atunci cand ai nevoie de ajutor sau plini de mandrie si dispretuitori fata de ceilalti? Cat de frumosi sunt ochii care aleg sa nu cedeze ispitei!
Cat de frumoasa este gura care alege sa incurajeze, sa binecuvanteze, sa raspunda bland atunci cand i se vorbeste dur sau cand i se aplica ,,tratamentul dureros al tacerii”!
Cat de frumoasa este inima care Il poarta in ea pe Dumnezeu!
Nu as vrea sa fiu inteleasa gresit. Nu afirm acum si niciodata ca cei atragatori din punct de vedere fizic nu sunt frumosi. Ce spun eu este faptul ca frumusetea adevarata vine din interior spre exterior.

Lydia Prince si sotul ei





O femeie ca Lydia Prince, a trecut cu siguranta, de multe ori, neobservata pe strada. A fost probabil catalogata de multi ca fiind o femeie urata, insa a fost o femeie deosebit de frumoasa. A fost o femeie care si-a pus dorintele normale si bune (de a fi casatorita, la casa ei ) in asteptare, pentru a merge acolo unde a trimis-o Dumnezeu, ,,singura”. A salvat o fetita de la moarte, a infruntat multe perilcole, a fost mama adoptiva pentru multi copii neajutorati si bolnavi. Dar Dumnezeu nu a lasat-o niciodata. Si i-a trimis chiar si un sot, la timpul potrivit, continuand amandoi lucrarea la care Dumnezeu i-a chemat. Nu spun ca doar femeile misionare sunt frumoase cu adevarat. Ce spun eu este ca frumusetea unui om devotat lui Dumnezeu, straluceste puternic!



Leslie Ludy
O alta femeie deosebita, care m-a impresionat si continua sa ma impresioneze este Leslie Ludy. Pe strada cu siguranta nu ar trece neobservata, fizic vorbind. Sufletul ei este atat de frumos incat pur si simplu straluceste. O femeie devotata lui Hristos, o femeie a rugaciunii, stralucind in interior si in exterior, o femeie de la care am multe de invatat.

Un exemplu din cateogoria ,,frumoasa doar la exterior” nu am sa dau. Nu doresc sa fac acest lucru intrucat nu ar fi intelept din partea mea. Insa fiecare din noi putem sa ne gandim la cel putin un exemplu. Frumusetea fizica trece rapid si ce ramane este omul care se afla in interior.

Imi vin in minte acum doua versuri dintr-o poezie draga sufletului meu, scrisa de Ruth Bell Graham, un alt exemplu de frumusete veritabila. 

I don’t need a handsome man

But let him be like You. 

Postarea aceasta nu este despre ceea ce imi doresc eu de la viitorul sot ( in caz ca Dumnezeu are casatoria in planul Lui bun pentru mine ), insa le-am scris acum pentru ca se potrivesc cu ideea a aceea ce am vrut sa spun. Un om asemanator lui Dumnezeu in caracter straluceste si astfel de oameni trebuie sa tanjim sa fim. Astfel de oameni sunt frumosi cu adevarat.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
 
Blogger Templates