Cugetare V - Neconditionat

          Dragostea ... Toti o doresc, multi afirma ca o au, dar putini au parte de ea cu adevarat. Pentru ca dragostea adevarata o pot observa atat de rar, tind uneori sa cred ca ea nu mai exista, dar exemplul acestei familii ma motiveaza sa cred in existenta ei in continuare. Valentine's Day a trecut de curand. Ma intreb: Acum, ca sarbatoarea a trecut, cati continua sa isi demonstreze dragostea? Sau ne-am obisnuit sa facem acest lucru doar cu prilejul unor ocazii speciale? De ce atata superficialitate?

          Ma bucur mult de exemplul acestei familii. Ma incurajeaza si nu putin. Doar o astfel de dragoste trebuie sa fie motivul pentru care te casatoresti. Intr-o lume a divorturilor la orice pas (pe baza unor motive din ce in ce mai banale), ramai impresionat cand auzi de casnicii de 50, 60, 70 de ani. Dar, dupa cum intotdeauna am afirmat: dragostea adevarata se vede in ceea ce faci in primul rand. Am citit pe un site medical ca ingrijirea unui pacient cu Alzheimer presupune solicitari fizice, dar mai ales psihice, motiv pentru care de multe ori insotitorul poate manifesta: furie, tristete, schimbari de dispozitie, dureri de cap sau dureri de spate, dificultati de concentrare, tulburari de somn. In concluzie, nu este usor sa ai grija de un om care sufera de Alzheimei. Dar mi-au ramas in suflet cuvintele sotului:

,,Nu consider o povara in orice ar fi nevoie sa fac pentru a avea grija de ea. Fac absolut totul pentru ea, dar consider ca este un privilegiu sa pot avea grija de cea pe care am iubit-o in toti acesti ani si pe care inca o iubesc. Sunt hotarat sa ma ocup de fiecare nevoie a ei."

Cum reuseste sa faca fata presiunilor unei astfel de slujiri?

,,Pentru ca realizez cat de mult ma iubeste Dumnezeu (neconditionat), o pot iubi si eu pe sotia mea draga. Ea a facut atat de multe pentru mine in toti acest ani. Acum ea nu mai poate, dar eu pot si ii pot rasplati dragostea. Ea este printesa mea."

          Dragostea adevarata implica slujire, sacrificiu si devotament neconditionat. Viata este frumoasa, dar este si grea. Esti dispus/a sa iubesti cu adevarat sau te multumesti cu varianta superficiala? Daca vrei sa ai parte de o dragoste autentica, trebuie sa fii dispus/a sa te sacrifici pentru binele persoanei pe care spui ca o iubesti, pentru tot restul vietii.

Cugetare IV

          I love that, no matter where we are or what we’re going through ... , it really is always just the two of us – me and the One who created Me.  The One who knows me like no one else could ...  The One who loves me like no one else ever will ... 

          Regret faptul ca nu am inteles mai devreme acest adevar: suntem doi, eu si Dumnezeu, indiferent de ce ma asteapta in viitor. Eu si El putem trece impreuna peste orice, atata timp cat merg de mana cu El. Domnul nu imi va da niciodata drumul la mana si, daca vreodata se va intampla sa ii dau eu drumul, va cauta sa ma recastige, din nou si din nou.
          De ce? Pentru simplu fapt ca ma iubeste cu adevarat si vrea sa fim impreuna pentru eternitate. Omul poate iubi in mod sincer, atat cat este capabil sa o faca, dar niciodata nu va putea iubi in modul in care Domnul o face.
          Bucuriile se vor impleti, in continuare, cu incercarile. Cateodata va fi atat de greu incat ispita de a renunta va fi mare. Dar, amintindu-mi ca eu si Dumnezeu suntem impreuna pentru totdeauna, amintindu-mi ca El ma iubeste ca nimeni altul, amintindu-mi ca se bucura sa imi fie alaturi si are puterea de a schimba orice tip de circumstantele, pacea imi inunda inima. Imi doresc sa Il cunosc pe zi ce trece mai mult si, cel mai important, sa Il iubesc, nu cu vorba ci cu fapta, modul in care fac alegeri si traiesc fiind dovada iubirii mele.
          'Singura' sau nu, cu prieteni sau nu, cu familie sau nu, indiferent de circumstantele in care ma voi gasi, vom fi noi doi, eu si Dumnezeu, mana de mana, acum si pentru totdeauna. Cu El, pot infrunta orice. Fara El, esecul este garantat.
          Just the two of us, now ... and forever!

Cugetare III

         

         Fiecare dintre noi ne dorim ceva ... intotdeauna. Daca primim acel ceva, se iveste o noua dorinta si tot asa. Aceia dintre noi, care am inteles ca orice dar bun vine de Sus, de la Dumnezeu, mergem la El cu cererea noastra. Dumnezeu ne aude intotdeauna si asculta orice inima sincera care vine sa ii vorbeasca. Insa acest lucru nu implica, in mod automat, ca Dumnezeu va raspunde dupa cum ne dorim noi. Si atunci ne intrebam: ,,Dar, de ce? Cererea mea este una buna."
         Ceea ce ne dorim si cerem de la Dumnezeu poate fi intr-adevar un lucru nobil, ceva bun, insa Dumnezeu are atat un plan cu fiecare dintre noi cat si un plan cu noi toti, ca omenire. Si Dumnezeu lucreaza conform acestui plan. Este un plan bun, un plan perfect, un plan pentru binele nostru. Viata este ca un puzzle. Noi avem doar cateva piese puse cap la cap, dar Dumnezeu cunoaste deja toata imaginea. Ceea ce azi pare foarte bun, in viitor poate da nastere la evenimente nedorite.
          Pe de alta parte, este posibil ca ceea ce cerem sa fie ceva bun pentru noi, dar sa nu fie momentul potrivit. O cerere implinita inainte de vremea ei este ca un fruct verde, necopt. Dumnezeu vrea sa ne bucuram de savoarea fructului copt, insa noi, ca niste incapatanati si nerabdatori ce suntem, spunem: ,,Nu! Eu vreau acum. Acum este bine. Nu vad de ce nu ar fi." Si uitam ca avem de-a face cu un Dumnezeu intelept in mod desavarsit. Din fericire pentru noi, Dumnezeu nu face dupa capul nostru, ci dupa intelepciunea Lui. Datoria noastra este sa ii spunem Lui tot ce ne dorim si sa avem credinta ca El ne va da tot ceea ce avem nevoie, la timpul potrivit ...
           In final, totul se rezuma la cat de mult ne incredem noi in Dumnezeu. Daca noi credem, in mod sincer, ca avem un Dumnezeu atotputernic si bun, care lucreaza pentru binele nostru [chiar si cand nu intelegem], vom astepta timpul Lui si voia Lui pentru orice i-am cere. Este extrem de cunoscut versetul din Proverbe 3:5, ,,Increde-te in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe intelpciunea ta." si totusi rar ne incredem in El pe deplin, 100%, nu 99% sau chiar mai putin. Stim acest verset atat de bine incat il citim ca pe o poezie si uitam ca Dumnezeu ne vorbeste clar: ,,Nu te bizui pe intelepciunea ta. Increde-te in Mine! Sunt de partea Ta, nu impotrivta Ta. Mergi pe mana Mea."
            Realizam noi cat de mult de iubeste Dumnezeu si de ce este in stare sa faca, din iubire? Nu stiu cati dintre noi ar fi dispusi sa-si jertfeasca fiinta iubita pentru un razvratit. Eu cred ca niciunul. Dumnezeu a facut asta. Si nu oricum, ci cu sacrificii mai mari decat putem noi pricepe acum. Ei bine, esti intelept daca iti incredintezi viitorul in mainile unui astfel de Dumnezeu si mergi pe mana Lui chiar si cand este dureros si nu intelegi. Dupa cum spunea si Elisabeth Elliot, ,,Lasa totul in mainile ce s-au lasat strapunse pentru tine." Indiferent de circumstante, sa urmam exemplul lui Avraam, care a nadajduit impotrivta oricarei nadejdi.

Cugetare II

Zilele acestea m-am tot gandit la cat timp am irosit in viata. Infricosator de mult timp! Timp irosit pe lucruri inutile, ce la vremea respectiva mi-au parut de maxima importanta. Regret acum. Timp irosit, timp ce niciodata nu se mai intoarce ... Timpul este practic viata.
De asemenea, mi-am amintit ca ziua de maine nu este a mea. Noi oamenii, mai ales tinerii, gandesc ca moartea este pentru ceilalti. Ceilalti mor. Nu stiu cati se gandesc serios ca poate ziua de maine nu o sa mai vina niciodata pentru ei. Nu e prima oara cand ma gandesc la asa ceva, dar acum realizez ca daca eram cu adevarat constienta ca si pentru mine viata se poate sfarsi in secunda urmatoare, cu siguranta s-ar fi redus considerabil timpul irosit pe lucruri inutile.

Am citit azi o meditatie de Eli A. Yoder care spunea asa: Ziua de astazi nu a mai fost si nici nu va mai fi vreodata. De aceea trebuie sa fim atenti ce vom face azi. Ce vom face ne poate influenta destinul nostru vesnic. Deoarece ziua de maine nu este a noastra si ziua de ieri nu se va mai intoarce niciodata, ziua de azi este tot ce ne-a ramas. Haideti, asadar, s-o folosim cu intelepciune. Daca vom trai ziua de azi in ascultare de Dumnezeu, orice zi de ieri va fi o amintire a fericirii si fiecare maine va fi un vis al sperantei. [...]
Astazi ma voi purta cu oamenii ca si cum ar fi ultima mea zi in viata. Ziua de maine s-ar putea sa nu mai vina niciodata pentru mine. 

Din fericire, azi nu este prea tarziu sa ma intorc din drum si sa inclin balanta in favoarea timpului folosit cu intelepciune, realizand mai mult ca niciodata ca timpul nu inseamna bani, ci timpul inseamna viata.

Cata,

Cugetare I

Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile cari nu se văd.
Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce -L caută.
Prin credinţă şi Sara, cu toată vîrsta ei trecută, a primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioşia Celui ce -i făgăduise.
Prin credinţă a adus Avraam jertfă pe Isaac, cînd a fost pus la încercare: el, care primise făgăduinţele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu! 
[ Evrei 11:1,6,11,17 ]

A fost o mare binecuvantare pentru mine sa recitesc capitolul 11 din Evrei. O dovada de netagaduit a iubirii mele fata de Dumnezeu este credinta pe care o manifest in relatia mea cu El. Caci fara credinta este cu neputinta sa fiu placuta Lui si, pentru ca ma apropii de El, trebuie sa cred, mai exact, sa am o incredere neclintita in lucrurile pe care le nadajduiesc si o puternica incredintare cu privire la ceva ce nu pot vedea cu ochii fizici. Sara a primit putere fiindca a crezut in credinciosia Celui ce i-a fagaduit, iar Avraam, cand a fost pus la incercare, a fost in stare sa sacrifice pentru Dumnezeu tot ce avea mai de pret. 
Exact asa trebuie si vreau sa traiesc si eu: tot ce am si sunt sa pun la picioarele Lui si sa cred in El indiferent de circumstantele in care ma gasesc, pentru ca traim prin credinta nu prin vedere. Glorie Lui! Este un Dumnezeu credincios si iubitor si, cu niciun chip, nu ne va parasi! Avem un Dumnezeu mai presus de cuvinte ..